وَالتِّينِ وَالزَّيْتُونِ (1)

Pe smochin şi pe măslin!

وَطُورِ سِينِينَ (2)

Pe muntele Sinai!

وَهَٰذَا الْبَلَدِ الْأَمِينِ (3)

Pe această cetate tihnită!

لَقَدْ خَلَقْنَا الْإِنْسَانَ فِي أَحْسَنِ تَقْوِيمٍ (4)

Noi am creat omul dându-i chip desăvârşit,

ثُمَّ رَدَدْنَاهُ أَسْفَلَ سَافِلِينَ (5)

şi l-am trimis apoi în catul cel mai de jos,

إِلَّا الَّذِينَ آمَنُوا وَعَمِلُوا الصَّالِحَاتِ فَلَهُمْ أَجْرٌ غَيْرُ مَمْنُونٍ (6)

afară de cei care au crezut şi au făcut fapte bune pe care o răsplată necurmată îi aşteaptă.

فَمَا يُكَذِّبُكَ بَعْدُ بِالدِّينِ (7)

Ce te face să socoţi apoi Legea minciună?

أَلَيْسَ اللَّهُ بِأَحْكَمِ الْحَاكِمِينَ (8)

Nu este oare Dumnezeu cel mai drept dintre judecători?